My Blog List

Tuesday, September 9, 2014

HeLight-SheDark




HeLight-SheDark

                                                                       Motto: Cred că singurătatea 
                                                                       intervine atunci când nu te poți mărturisi. 

Spontaneitatea este ceea ce există deja în noi. Disciplinarea spontaneității ne apropie de esență.


O voce: este o luptă între bine și rău și niciunul dintre voi nu e nici binele, nici răul.

Proiectarea sentimentelor este pasajul care urmează să se manifeste. Toate proiecțiile-imagini devin manifestare. La început proiecția se face în spațiu, pentru că este potențială, manifestarea ei desfășoară timpul. Euforia în iubire este hardcore. Te macină. Totul vibrează în corpul tău, se contrazice, se amestecă, echilibrul se îndeplinește într-o stare intermediară de euforie. Iubirea ca onirism primitiv. Arhetipuri rămase în stare potențială, manifestate în vis, în forma lor cea mai primitivă.

HeLight: Apropo de ce îi ziceai lui Rodolph ieri, dacă pleci astăzi și ai nevoie de cineva care să te ducă cu mașina la gară, mă ofer cu plăcere.
SheDark: Mulțumesc! Te-am visat.
HeLight: Da? Cine știe cum?
SheDark: Eu stiu cum. O să-ți las un offline.
HeLight: Bine. Aștept. Pe la ce oră pleci?
SheDark: La 13:00 am autocar.
HeLight: Pot să vin la 12:40 să te iau de la Sophie.
SheDark: Am bagaje peste tot. N-aș vrea să te pun pe drmuri.
HeLight: Te duc pe unde vrei... La ce oră să ne întâlnim? La 12:00? 12:30? Sau mă suni tu. Eu până pe la 11:30 sunt la bazin. După aceea oricând.
SheDark: Ok. Aparent nesemnificativ. Evident.
HeLight: Nu eu neaparat... oricine. Pe unde esti?
Shedark: Aici.
HeLight: Suprarealism spiritist...
SheDark: One of my favourite, let’s feed the Moon. Ok, te las. Îți vorbesc cam mult, nu vreau să mă obișnuiesc. See you!
HeLight: Hrănește luna cu praf de stele. Am fost astăzi la Cirque du soleil... Părerea mea este că e superb. S-ar putea să-ți placă. Este dramatic, tragic, comic și sensibil. Defapt cel mai frumos lucru este că e tragic. Și legat de asta condiția claunului din pictura mea... dramaticul, tragedia, care te face frumos.
SheDark: Mi-ar fi plăcut.
HeLight: Nu dormi?
SheDark: Hrănește luna cu praf de stele. Sau cu energia noastră.
HeLight: Energie stelară dacă ne identificăm cu universul.
SheDark: Mă gândisem, dar nu am mai scris. Foarte fain!
HeLight: Oricum e bine?
SheDark: Cred că da.
HeLight: Super!
HeLight: … Na, hai că ne lungim. Nu vreau să crezi că mă dau la tine. Era așa de distracție. Și simpatie.
SheDark: Eye contact, baby!
HeLight: What? Ce ciudată ești.
SheDark: Nu cred.
HeLight: Eşti bizară.
SheDark: Mulțam, îmi convine ipostaza.
HeLight: Dar tu chiar esti.
SheDark: Bineînțeles, mă identific cu ipostaza clovnului tău.
HeLight:  Oare?! Cred că ești mai ceva. Tu esti autentică.
SheDark: Mi-e silă de măști, dar îmi face plăcere să le port.
HeLight: Cea mai bună mască e fața reală.
HeLight: Dar tu ești și întunecată.
SheDark: Cu siguranță, altfel nu mi-ai vorbi.
HeLight: Ce interesant că poți găsi atractiv întunericul.
SheDark: E creativ.
HeLight: E dureros.
SheDark: Nu există creație, creator fără întuneric, durere, suferință. Cel puțin așa văd eu lucrurile.
HeLight: Așa cred și eu.
SheDark: Sunt convinsă de asta. Doar ești un creator, nu? Creatorul - subiectul necunoscut care se exteriorizează pentru a se cunoaște. Dar aici e paradoxul. În momentul în care se exteriorizează, se proiectează în afara sa și îi scapă propria cunoaștere. Citez din contemporani. Așa-l percep eu pe Dumnezeu, spre exemplu.
HeLight: Că se obiectivează? Eu cred că Dumnezeu este subiect prin excelență. Cine este adevărul, nu ce este adevărul. Cine este subiectul, ce este obiectul. Sau dacă vrei răspunsul obiectivat: Ce este adevarul? Dragoste.
SheDark: De acord.
HeLight: Dumnezeu este tot ce poate să cuprindă dragostea și nimic în afară.
SheDark: Înțeleg. De fapt simt că este așa, mai bine spus.
HeLight: Așa să fie.
SheDark: Amin!
HeLight: Și mulțumim frumos! Așa zicea cineva după ce Amin.
SheDark: Frumos!
HeLight: Mă bucur să vorbesc cu tine.
SheDark: Și mie îmi face plăcere.
HeLight: Nu că ai confirmat ceva ce am zis eu, ci doar așa, orice ai zice.
SheDark:  Nu confirm ca să-ți fac pe plac, ci pentru că așa simt.
HeLight: Te cred! Mă bucur! Tu defapt ești mai spirituală decât sexuală. Cu adevărat. The real face.
SheDark: There will be time to murder and create... /And indeed there will be time To wonder, “Do I dare?” and, “Do I dare?” Pentru tine, voila!
Do I dare Disturb the universe? Ador versurile astea.
HeLight: Why should you disturb the universe, when you can resonate with it?
SheDark: Cred că nu Universul îl disturbi, ci Universul (peisaj interior, ca să-ți preiau sintagma).
HeLight: Lasă vrăjeala, nu schimba vorba. Peisaj interior este o metodă a universului de a îți arăta că din întunericul distructiv nu iese mare lucru.
SheDark: Nu schimb nimic, de fapt.
HeLight: Hai să îți zic ceva. După ce am pictat acele picturi am avut un accident de mașină.
SheDark: Nu mi se pare nimic ciudat în asta. Era de așteptat, într-un fel.
HeLight: Păi aici duce filozofia asta. Nihilistă.
SheDark: Și asta ce presupune? Că nu vei mai încerca să... Ca să nu ți se întâmple... Mă rog, nu știu, habar n-am.
HeLight: Tu esti masochistă?
SheDark: mm, nu cred.
HeLight: Why in earth should you try it again.
Shedark: Dar cred că ai depășit etapa asta. Nu vei mai încerca aceleași lucruri, vor fi altele, zic si eu. Nu cunosc răspunsuri, evident. I am just a little being.
Helight: Nu l-ai citit pe Nietzsche? Știi cum a sfârșit? Într-o catastrofă mentală.
SheDark: Te referi la identificarea cu IIsus?
HeLight: Mai frumos este să vezi sens în toate decât să negi totul. Iisus este exemplu pentru tot omul.
SheDark: Presupun că acesta a fost parcursul tău? Niciodată nu mi s-a părut că ar fi ceva lipsit de sens.
HeLight: Dar răzvrătirea împotrivă?
SheDark: E firească la un moment dat. Pentru un om care vrea să cunoască, răzvrătirea este firească.
HeLight: Așa este! Și totuși este autodistructivă. Tu esti fericită? Sincer.
SheDark: Nu.
HeLight: Ce te costă să fii?
SheDark: Nimic. Ce pot să spun?
HeLight: În lucrurile simple este fericirea.
SheDark: Spun că sunt nefericită, bullshituri ale rațiunii mele, dar, de fapt, mă pot bucura de lucruri atât de mărunte care-mi luminează toată fața. E frumos așa cum este.
HeLight: Bravo! Asta înseamnă că îți faci din iadul în care trăiești un colțișor de lumină. Acceptând.
SheDark: Asta este puterea de care-ți vorbeam. În sensul acesta.
HeLight: Păi asta este credinta în armonie, nu negarea. Dar iartă-mă. Nu vreau să te contrazic. Să nu îți complici iadul. Dincolo de toate ești o ființă spirituală.
SheDark: Te sărut, ființă nedefinită, pe palmele care mi-au mângâiat creștetul. Mi s-a părut un gest extrem de frumos. M-am bucurat și am observat. Iată!
Helight: Luminoasă.
SheDark: Atenție constantă, îmi spun, și totul e comunicare.
Helight: Așa e! Te îmbrățișez și să ne auzim cu bine...
SheDark: Oricând… Noapte bună!
HeLight: Noapte bună!
SheDark: Oricum, mă bucur că te-am întâlnit. Am rezonat și sexual și spiritual cu tine, și senzorial. Ca să fie noaptea și mai bună.


Actul II
O ALTFEL DE LUMINĂ

HeLight: „E vremea rozelor ce mor/ Mor în grădini, şi mor şi-n mine// Și-au fost atât de viaţă pline/ Şi azi se sting aşa uşor. // De roze e beată grădina/ Cu tot ce se află-mprejur/ E beat şi cerescul azur, Şi zâzâie, beată, albina.// Se clatină parcă lumina, Un tunet e simplu murmur- De roze e beată grădina/ Cu tot ce se află-mprejurˮ.
HeLight: Dar iată...- A mea nu e vina...-
Chiar eu, un gentil trubadur,
Visând lângă-al apei susur, Mă schimb, aşteptându-mi regina...-
De roze e beată grădina.
SheDark: Hai să-ți spun și eu 3 versuri, le citesc acum. Multă ironie tragică: „Toată viata am râvnit să fiu singur/ Hristos a înviat!/ dar tu nuˮ.
Lumina se schimbă:
Je suis mort parce que je n’ai pas le désir,
Je n’ai pas le désir parce que je crois posséder, peinture-feu
Je crois posséder parce que je n’essaye pas de donner;
Essayant de donner, on voit qu’on n’a rien,
Voyant qu’on n’a rien, on essaye de se donner,
Essayant de se donner, on voit qu’on n’est rien,
Voyant qu’on est rien, on désire devenir,
Désirant devenir, on vit.
René Daumal Mai 1943
SheDark: Fără peinture-feu (interesant că a apărut și treaba asta). Je n’ai pas le désir parce que je crois posséder, peinture-feu.
HeLight: Interesant termen, probabil că tuturor lucrurilor care au vitalitate li se atribuie focul... le désir poate să fie chiar la peinture-feu... avem dorința că să nu o avem, pentru că o avem, eu zic că dorinţa o are oricine, dar ea trebuie sublimată. Transfigurată.
SheDark: Wow, wow!
HeLight: Dorința. Eros în Agape. Eros nu se pierde, își păstrează valoarea, dar este sublimat. Fără asta este scos din context și își pierde valoarea.
SheDark: De acord, monsieur.
HeLight: Bine, bine. Lasă vorba, la acțiune... Glumesc. Faci ce vrei.
SheDark: Action!
HeLight: Fapte, nu vorbe!
Shedark: Clar!
HeLight: Poți să te pierzi în Agape. Suprapersonalizare. Dar pentru asta trebuie să fim curați... nepătimași. În general vorbind. E o luptă cu partea căzută a firii omului... Trebuie transfigurată. Din aia mușcă întunericul. Dacă am fi lumină nu ar avea din ce să muște. Dar o luptă-i viața, deci te luptă. Cu dragoste de ea, cu dor... Toți suntem într-o naștere spre a fi Fiinţă-lumină. Nașterea se face prin durere.
SheDark: No comment. Eu funcționez iubind și pedepsesc în aceeași măsură.
HeLight: Din gelozie? Sigur dintr-o nemulțumire. Ce contează... Dragostea înseamnă jertfă... Să te jertfești pentru celălalt din dragoste. Să îl iubești necondiționat. Dragostea Agapică.
SheDark: Gelozie? Nup. Gelozia intervine în același timp cu vina.
HeLight: Dumnezeu îi iubește pe oameni indiferent de cum sunt ei... Sigur există și o deschidere a omului spre Dumnezeu.. Că e reciprocă dragostea... Nu stiu... ziceam si eu.
SheDark: Să îl iubești necondiționat. Asta e.
HeLight: Dar sigur este un motiv de nemulȚumire.
Shedark: Să iubești necondiționat.
HeLight: Pe aproapele tău.
SheDark: Pe oricine. Da, toți pot fi/ sunt aproapele tău.
HeLight: Așa este. Chiar și pe dușmani.
SheDark:  Ceea ce nu iubești la celălalt se află cu siguranță în tine.
HeLight: Așa este. Vezi defectele tale în celălalt. Deci ca să ne schimbăm pe noi trebuie să-l iubim pe celălalt așa cum este. Să îl acceptăm... Să îl înțelegem... Și așa ne înțelegem pe noi.
SheDark: Eu așa funcționez. Asta nu înseamnă că nu mă și enervează teribil. But still…
HeLight: Cred că este o lege universală. O accepți sau te chinui. Dar cred că trebuie să meargă până acolo unde, dacă te bate cineva, te calomniază, te urăște și tu să îl iubești, și așa îl vei schimba și pe el.
SheDark: Dap. Teoretic este ușor, practic… se poate. Am încercat. Dar trebuie forță. Huuuge love.
HeLight: Cred că este o lege universală. O accepți sau te chinui. Trebuie dragoste Dumnezeiască. Legătura cu Dumnezeu. Numai El poate da așa o Dragoste.
SheDark: Dragoste dumnezeiească? Ce înseamnă asta? Există și o alta?
HeLight: Așa ar trebui, să fie totul filtrat prin această dragoste, dar omul este rupt de arhetipul său.
SheDark: Altfel nu ar mai fi om, cred eu. We are here to learn.
HeLight: Tocmai. Suntem într-o devenire... depinde de noi spre ce ne direcționăm capacitatea de a învăța. Oricum... dragostea nu cade niciodată...
SheDark: Ești mișto! Bravo ție (mă amuză când îți vorbesc așa).
HeLight: Așa cum?
SheDark: Așa normal. Aberez acum.
HeLight: Ok. Suntem oameni normali. Sau?
SheDark: Normali, cu căutari, întrebări, suferințe etc. Asta e o normalitate faină.
HeLight: Da, da.
SheDark: Da, da. Îmi spui stop și gata. Mă cumințesc!
HeLight: Eu acum găteam... e ok. Mai fac câte ceva, îți mai scriu... e ok. Nu mă deranjezi.
SheDark: Fain!

Actul III
HeLight: Ce faci? Tu ce faci?
SheDark: Acum corectez la un articol.
HeLight: Ok.
SheDark: Și mai râd cu colegul de birou.
HeLight: Spor! Super! Excelent!
SheDark: Hai să-ți fac un compliment. Ai zâmbet ucigător. Zi faină!
HeLight: Și tu ești ucigătoare, din cap până-n picioare.
SheDark: Mișto, gata, am fugit!
HeLight: Ok, pa pa!

Actul IV
SheDark: Legea echilibrului pe care o accepți te va conduce, rătăcindu-te. (Gellu Naum - 122 de cadavre (colaborare cu Virgil Teodorescu)
HeLight: Trebuie acceptată legea dezechilibrului. Aia nici măcar nu e lege. Defapt ce vrei tu să zici? Să-ți confirmi viziunea proprie?
SheDark: Nu neapărat. Legea echilibrului pe care o accepti te va conduce, rătăcindu-te. Rătăcirea este o cale de a ajunge la tine. Ca o discontinuitate. Cunoașterea este discontinuă. Precum revelația, care-i discontinuă și ea față de ceea ce erai înainte de acea mică revelație. Nu știu dacă mă fac înțeleasă sau dacă m-am exprimat exact. Deși, când ai o anumită înțelegere, limbajul este exact. Gentil trubadur... mă schimb... E vremea rozelor ce mor// Mor în grădini, și mor și-n mine. Este și nu este. Acum am observat pata de sânge de pe degetul lui Cain.
HeLight: Logica contradictoriului. Ești pentru a nu fi, pentru că nu ești pentru a fi, pentru că ești pentru a nu fi... defapt este un echilibru între a fi și a nu fi, care te definește... dualitatea, prin echilibru trebuie depășită. Nu știu... tu te ocupi de subiectul acesta.
SheDark: Știi foarte bine.

Actul V
HeLight: Ce faci?
SheDark: Lucrez. Accept. M-am deghizat în Mumă a Pădurii/ și-n vulpe, care știe a seduce, / și te-am ademenit, plimbându-mi nurii/și ațâțându-ți poftele in nuce. (…) Dar du-mă odată, Doamne, în ispită/ /mă tot rugam, până te-am înrobit.../... Nu-mi dărui iubire. Redă-mi ura,/ ca să te pot din mine să te rup.
HeLight: Asta exprimi tu?
SheDark: Previzibilă întrebarea. Da și nu.
HeLight: Vezi că poate ademenind te încurci singură în cursă.
SheDark: Întotdeauna e așa.
HeLight: Eu m-am lăsat ademenit de bunăvoie... poate iese ceva...
SheDark: Îmi place să mă lupt cu tine.
HeLight: Dar eu te accept și cu ghimpele tău... poate poate... Cine știe? Zic si eu... Nu vreau să schimb pe nimeni.
SheDark: Dacă acel cineva care intră în contact cu tine e receptiv la ceea ce trebuie, se schimbă și singur. Nu trebuie să faci nimic tu, propriu-zis.
HeLight: Dar spune... prinde-mă în cursa ta... poate ieșim împreună la lumină.
SheDark: Ești sigur? Aș putea face asta.
HeLight: Nu știu. Păi nu trebuie să faci nimic fără convingere. Eu glumeam.
SheDark: Nu forțăm nimic, dacă trebuie să se întâmple ceva, pe orice plan, se va întâmpla.
HeLight: Eh. Cine stie...
SheDark: Plec! O să te sun într-o zi, sunt curioasă cum sună vocea ta la telefon.
HeLight: Ne auzim cu bine!
SheDark: For the Love of God. Ascultă doar dacă-ți face plăcere.
HeLight: Imi face... pentru că ție îți face... și chiar e fain.
HeLight: Excelent! Ultimul a fost super! Imi place jazz-ul ăsta mai abstract.
SheDark: Sună foarte bine. E încărcătură multă acolo. Ia și nebunia asta. Și gata. Promit!
HeLight: Nebunie... mishto. Deci nu dormi…
SheDark: Nup, sunt nocturnă. De unde știi că nu dorm?
HeLight: Te urmăresc. Acum m-am întors acasă. M-am gândit să te abordez.
SheDark: Încearcă.
HeLight: Incercarea moarte n-are. Numa' cine-ncearcă moare.
SheDark: Indeed.
HeLight: Sper să nu mor. Glumesc. Ce faci?
SheDark: Ascult muzică, vorbesc cu tine, cu un francez, trimit niște mail-uri, mă mai gandesc…
HeLight: Deci ești pluriactivă.
SheDark: Oarecum. Tu mă soliciți.
HeLight: Scuze. Am venit cu avânt din oraș.
SheDark: Scuze… Fără scuze. Nu accept. Ce-s astea?
HeLight: Iartă-mă, te rog.
SheDark: Never.
HeLight: Ok. Atunci te iert eu.
SheDark: Iartă-mă atunci. Mulțumesc!
HeLight: Te iert!
HeLight: Ce bolundă! Ești masochistă.
SheDark: S-ar puteă să ai dreptate.
HeLight: Nu îmi iese. Vrei să suferi.
SheDark: Ei, draci.
HeLight: Nu vrem. Dar nu putem evita.
SheDark: Uneori vreau, why not? Doar sunt masochista, nu?
HeLight: E, Nu esti. Ești un trandafir. Cu țepi.
SheDark: Cam da. Și trandafirul e frumos, dar trebuie să știi cum să-l prinzi în mână.
SheDark: E ușor de prins. Extrem de ușor.
HeLight: Dar trebuie să fii atent.
SheDark: Mă enervezi, ești prea inteligent!
HeLight: Să nu te înțepi. Rilke a murit de la o înțepătură de trandafir. Ce moarte gingașă, simbolică.
SheDark: Într-adevar.
HeLight: Tu pe cine vei înțepa cu spinii? Pe oricine ce te prinde în mână?
Shedark: Nup. Înțep doar dacă-mi pasă. Altfel nu are rost.
HeLight: Și vrea să îți simtă parfumul? Da... Ințepi de drag.
SheDark: Da, de drag, bineînțeles.
HeLight: Ciudat.
SheDark: Mi-ai amintit de Parfumul lui Suskind. Nu e nimic ciudat.
HeLight: Ai citit cartea? Sau filmul…
SheDark: Actorul e genial. Cartea e o esență rară.
HeLight: Ți-a plăcut.
Shedark: Enorm.
HeLight: Nebunie. Filmul excelent realizat.
SheDark: Esența ființei.
HeLight: Nu știu ce să zic despre asta. Era destul de macabră.
SheDark: Cine?
Helight: Cartea. Nu am citit-o, mi-a povestit-o o prietenă.
SheDark: Mie nu mi s-a părut, poate doar dacă o iei ca pe o aventură criminală, simbolic e altceva.
HeLight: Poate.
SheDark: Cred că ar fi mai bine s-o citești tu.
HeLight: Poate.
SheDark: Cand ți se povestește afli ce înțeleg ceilalți, ceea ce nu-i rău, dar…
HeLight: Nu mai am vârsta la care să mă captiveze. Am văzut și filmul.
SheDark: Nu mai am vârsta la care să mă captiveze…
HeLight: Era destul de obiectivă persoana. Mi se pare că personajul principal era ca posedat. De frumusețe. Vroia să se identifice cu ea.
SheDark: Nu-și simțea propriul miros, își căuta esența, wtf!
HeLight: Mă rog. Haha
SheDark: Haha. e simbolic totul.
HeLight: Și le omoră pe alea.
SheDark: Dar trebuie să arăți cumva.
HeLight: Da.
SheDark: Le omoară ca să le asimileze esența.
HeLight: Încercă să imortalizeze esența frumuseții în miros.
SheDark: Am impresia că-ți place să mă provoci.
HeLight: Genial oricum scriitorul.
HeLight:Nuuu. Eu vreau doar să imortalizez frumusețea ta într-o esență.
SheDark: Pictează. E ușor.
HeLight: Așa e. Să nu te sperii de mine. Glumesc!
SheDark: Să mă sperii? Come on! Mă cunoști mai mult decât crezi tu.
HeLight: Eram puțin ironic la adresa simbolului cărții.
SheDark: Am simțit, stai calm.
HeLight: Na... Lăsând astea… Cum era cu trandafirul?
SheDark: Îmi permiți să-mi aprind o țigară? Mulțumesc! Ce-i cu el? Ce-i cu numele lui?
HeLight: Azi am fumat și eu. Era Umbra unui Ecou.
SheDark: Ce sa zic.
HeLight: Era aluzie la Umberto Eco. Nimic legat de tine ca trandafir.
SheDark: Ți-am zis că mă enervezi.
HeLight: Dar să te întreb.
...
SheDark: Și eu ți-am spus de nume.
HeLight: Păi de aia am zis de autor. Ce culoare ai?
SheDark: Un violet foarte deschis.
HeLight:
Suuperr
Imi place
E cea mai faină.
SheDark:  Așa este. Am văzut-o.
culoarea
inside
în centrul pieptului
anahata mea e violet deschis
o nebunie
HeLight:
Chakra?
SheDark:
da
HeLight:
Pai este una indigo.
SheDark: Arată ca un nufăr deschis, nedefinit, ca o flacără în mișcare.
HeLight: Da. Am băut niște beri și sunt poate puțin intrusiv.
SheDark:  Deloc.
HeLight: E, ești tu drăguță.
SheDark: Nu.
HeLight: Ești oricum, și fără să vrei.
SheDark: Sunt puțin, recunosc.
HeLight: Știam eu. Hai că îți urez noapte bună.
SheDark: Ok, as you wish.
HeLight: Mai vrei să discutăm? Oare despre ce.
SheDark: Dacă ți-e somn, fugi!
HeLight: Mie nu mi-e somn.
SheDark: Ești ciudat. Iată.
HeLight: Ai zis și tu. Eu sunt de-a dreptul bizar.
SheDark: So what? Foarte bine.
HeLight: Dar sigur. Cum povestim noi zilnic.
SheDark: Cam da, hm.
HeLight: Da da. Hmm.
SheDark: Eu te-am simțit foarte aproape, n-am nevoie de ani să-mi dau seama de niște lucruri. Mare brânză!
HeLight: Da. Poate. Cine știe. Poate te înșeli.
SheDark:  Că te cunosc? Nu te cunosc, doar am simțit. Asta-i tot.
HeLight: Și eu te simt.
SheDark: Știu.
HeLight: Tu simți lumea? În general.
SheDark: Cred că da. Da. Pe tine te-am simțit în piele, o senzație a pielii.
HeLight: Cică dacă iubești simți.
SheDark: Așa-i.
HeLight: Eu pe tine te-am simțit ca o prezență în suflet. In duh.
SheDark: Te cred.
HeLight: Simt când te opui.
SheDark: Nu știu ce să zic. Dar cred.
HeLight: Când nu îți convine. Dar eu încerc să te chem.
SheDark: E nevoie de mine? Mă rog, nu de mine.
HeLight: Păi ești cea mai valoroasă. Cea mai importantă. Unica. Veșnica.
SheDark: În duh, ok.
HeLight: Și trup.
SheDark: Și trup. Am pierdut autocarul pentru tine, asta e foarte amuzant. Am mai rămas o zi. Ce femeie sunt! Amuzant. Să-mi spui când ți-e somn. Femeie, pleacă și plec.
HeLight: Nu pleca
...
SheDark: Mă poți goni oricând. Închizi și gata. Canalul prin care comunicăm, care o fi, habar nu am, nici nu contează. E simplu.
HeLight: Ești o fată superbă, și trebuie să ai grijă de tine, să nu te irosești, pentru că valorezi nemăsurat.
SheDark: Să nu te irosești, asta nu-i ușor.
HeLight: Să ai grijă de sufletul tău.
SheDark: O să-i transmit fetei lucrurile astea.
HeLight: Să cultivi bunătatea.
SheDark: Poate mă ascultă.
HeLight: Îi spun eu direct.
SheDark: Te-am ascultat.
HeLight: Să fie pace, bunătate și iubire în tine.
SheDark: Fir-ar, este! În final este.
HeLight: Să îți ajuți semenul. Pacea vine dacă îl slujești pe celălalt. Și să iubești pe toată lumea și pe tine.
SheDark: Mă enervezi. Vorbești din mine.
HeLight: Am terminat. Așa să fie.
SheDark: Așa este. Altfel de ce mi-ai spune?
HeLight: Nu. Acum ne putem duce la culcare.
...
Că e trei.
Noapte buna!
SheDark: Noapte bună!

Intermezzo

Eu vreau doar să imortalizez frumusețea ta într-o esență. E vremea rozelor ce mor. Genial!
there will be time to murder and create! absolut genial. Și în stomac te-am simțit, în centrul acela, foarte puternic te-am simțit și nici măcar nu mi-am zis wtf! gata, am scăpat de astea. Și clar te-am chemat, altă nebunie, cum se cheamă ei, oamenii. Nebunie curată! Noapte bună! Ca un copil cu urechile lipite de ceafă zăceam într-un pat Din când în când venea cineva deschidea fereastra Când pleca păsările năvăleau în odaie Îmi aduceau apă îmi răcoreau fruntea Odată a venit pasărea-mireasă cu pleoapele arse de arşiţă
cine eşti tu (mă întreba) cu un ochi mai albastru mai trist Cine eşti tu care zbori fără aripi gătit cu haine de rândunică Şi ce cauţi aici între ceaţă şi ceaţă unde ochii mei te privesc ca de safir
corul de păsări cânta se rotea pe deasupra noastră când au năvălit în cameră veghetoarele cu ciomege Mulţi corişti au căzut ele îi înghiţeau cu pene cu tot doar oasele încercau să şi le scoată din gură cu degetele
noi doi am scăpat şi de atunci vieţuim tăcuţi în ungherele cele mai neumblate ale clădirei
camera 417 ( Căsătorit cu o pasăre , Gellu Naum)
HeLight: Frumos, suprarealist, romantic...
HeLight: Mă duc la două opere de Wagner. Duminică și luni. Cred că ar fi greu să ne întâlnim. Oare ce am face.
SheDark: Contează?
HeLight: Ce să zic. Nu știu.
SheDark: Vrei să vii? Nu veni!
HeLight: Ți-aș zice să vii, dar mi-e frică... Poate am greșit că am corespondat așa de apropiat.
SheDark: E ok. Nu cer nimic, stai calm.
HeLight: Dar nu e drept. Nu trebuia. Eu sunt inconștient. Nu vreau să te rănesc.
SheDark: Keep calm! Uneori e bine să mai și spui ce simți. Până la urmă nu e nimic de pirdut și nimic de cerut. Simplu.
HeLight: Da.
SheDark: Oricum eu nu rămân mult, de cele mai multe ori plec. Mă rog, rămân, într- un fel. Mama dracului, numai prostii spun, mai și înjur. Sorry…
HeLight: Îmi pare rău. Cred că e greșala mea. Nu trebuia să intrăm în astfel de discuții dacă știam că nu o să fie nimic.
SheDark: Nu, să nu-ți pară. Pentru ce să-ți pară rău? Nu mai vorbim de lucrurile astea și gata.
HeLight: Adică nu o să mergem mai departe. Da, putem vorbi despre stele, despre lună și altele. Ca și cum nu am fi de sex diferit. Oare e posibil așa ceva… Tind să cred că nu prea. Dar cine știe. Ca și copiii.
SheDark: Se poate.
HeLight: Eu văd lucrurile așa: dacă mă împrietenesc cu un om, fată, de exemplu, nu o văd sexual, o văd ca pe un suflet... dacă fata este sexuală, inevitabil se produce ceva, dar eu tind să înclin spre partea spirituală. Și dacă persoana cu care m-am împrietenit este și spirituală, vine cu mine în direcția aia. Dacă nu ea trage la ale ei, eu rămân tot așa cum sunt.
SheDark: Nu trebuie să te explici. Am simțit asta.
HeLight: Dar să știi că aștept cu dor ca fata să vină cu mine. Dacă se poate. Dumnezeu așteaptă cu dor. Nu mă justific. Dar am clarificat lucrurile ca să nu rămână neânțelegeri.
SheDark: E foarte bine așa. Ești superb!
HeLight: Și nu uita... eu te iubesc așa cum ești și te aștept oricând și orice ar fi.
SheDark: Eu am spus asta înaintea ta, într-o fracțiune de secundă. Mergând în direcția în care tocmai ai marturisit-o. Multumesc! Facă-se voia Ta, vie împărăția Ta.
HeLight: Îi zicem noi la Dumnezeu. Eu vreau să ne bucurăm împreună. De viață. Unii de alții. Iartă-mă!
SheDark: Iartă-mă și tu!
HeLight: Te-am iertat dinainte să fi avut cu ce. Ai fost iertată din totdeauna. Dumnezeu ne iubește din veșnicie pe fiecare și așteaptă să ne trezim la realitate, la viață, la nevinovăție.Trebuie să contribuim și noi cu ceva pentru a ajunge ca El. Să contribuim la propria formare.
SheDark: Am toată fața Lumină, de asta nu spun nimic, mă rog, am spus.
HeLight: Acum nu știu ce să zic. Eu nu ar trebui să zic nimic. Mie mi se cuvine să tac.
Că nu sunt prea grozav. Nici nu ar trebui să dau sfaturi. Dumnezeu să ne lumineze!
Că suntem în aceeași oală toți. Dar cu nădejdea spre veșnicie. Nu mai zic nimic, oricum trebuie să plec. Ne auzim în curând.
SheDark: Ok, take care!
HeLight: Și iartă-mă încă o dată.
SheDark: Și tu pe mine! Ființa mea (n-o cunosc prea bine, dar uneori se exprimă, am auzit-o plângând chiar, inside, când eu râdeam, outside) te iubește. Doar ea știe de ce, pentru ce. Eu habar nu am. Iar „te iubescˮ pentru mine este sacru, îl spun extrem de rar. Mi-am propus să fiu foarte sinceră cu tine, numai așa cred că pot afla câte ceva. Așa că îți mai spun una, alta până când vei spune tu: „Stop, femeie!ˮ Imi asum tot ce spun, cerând doar ceea ce mi se dă sau trebuie să primesc. Sper că sunt lucidă în momentul acesta. Noapte bună!
În ziua 13 am primit cifra opt, în ziua 14 am primit cuvântul dragoste. În ziua 15 am primit nota sol. În ziua 16 am primit inelul Rinului.
El îmi spuse: Era un inel magic făcut din aurul Rinului pe care dacă nu îl aveai, îl doreai foarte mult... și dacă îl aveai nu puteai să îl suporţi... nu era bine nici cu el, nici fără el...
Ajunsesem în atelierul pictorului. Mă intersa peisajul lui interior alcătuit din lumină și întuneric. Culoarea mea interioară este violet deschis, deși mâinile mele erau mânjite cu roșu. Trebuia să devin copil pentru a bate la ușa lui Dumnezeu, să mă recunoască și să-mi deschidă. Trebuia să merg pe urmele călugărului care-n vis îmi apăruse ca Bărbatul-Apă. Trebuise să leșin pentru ca el să mă integreze. Trebuise să leșin pentru a putea urca pe scara spirală, iar unghiile verzi să-mi cadă.  
SheDark: Tu ce culoare ai HeLight?
HeLight: Cred că am greșit eu mai întâi, spunând anumite lucruri care pot fi interpretate. Eu când am spus "te iubesc", am spus-o în alt sens, ca pe un om, ca pe un semen. Poate de la început nu trebuia tu să mă "momești", dar asta este... aici s-a ajuns... nu știu cât mă poţi iubi tu, poate este și o tendință, din cauză că am spus unele chestii... și, mai ales, dacă eu nu ți-am mai dat atenție în ultimul timp, tu simți că parcă e mai puternică flacăra iubirii, defapt este psihologia feminină inversă... chiar dacă simți ceva, cine știe cât de fondat este... nu trebuie să crezi că dacă ar fi ceva între noi ar fi mai bine... ceea ce este, e bine și important este să fie înțelegere așa cum este... Și să știi că eu mă bucur că te-am cunoscut! Noapte bună!
SheDark: Merg în același sens. Nu am interpretat nimic. O, doamne, am spus: fiiința mea te iubește. E ceva înalt, nicio psihologie feminină inversă.
HeLight: Tot ce se poate. Iubirea este un sentiment deosebit de nobil și gingaș, mărturie a dragostei eterne... nebunie până la gelozie, dorința de a fi cu persoana iubită, singuri în tot universul... nimic nu mai contează.
SheDark: Vom descoperi poate că acela/ pe care-l numim Dumnezeu este, de fapt/ un mod uman de a exista// o senzație despre noi înșine/ într-o altă dimensiune a ființei (Pessoa)
HeLight: Păi într-un fel așa este, Dumnezeu se descoperă omului la început ca o proiecție din ființa umană, dar, de fapt, omul este o proiecție din Ființa lui Dumnezeu... proiecție liberă, care poate chiar să-l nege pe Dumnezeu... atribut de care este capabil doar omul și îngerul.
SheDark: Perfect, înseamnă că am înțeles și eu ceva până la vărsta asta. Thanks!
HeLight: Ai înțeles multe... Doar că ești mai rebelă. Poate de aia ai și înțeles.
O, draga mea, iubita mea, femeia mea, bine-ai venit dintotdeauna. Ți-am sărutat arcada, sternul, osul suav ce-mpodobește mâna, scheletul clipei străbătând eternul...
Nichita
SheDark: Ce culoare ai, tu?
HeLight: Am două. Tu ce culoare îmi dai? Și ce culoare ai tu? Culorile mele sunt roșu și albastru.
SheDark: O să fac așa. La prima o să-ți răspund așa cum am și făcut. Când am venit la tine în atelier am ales tubul de culoare roșie și am pus culoarea pe mână. M-am gândit apoi de ce am ales roşu (este o culoare care mă agită) 2. Ți-am spus.
HeLight: Poate pentru tine eu sunt mai mult roșu. Te agit.
SheDark: Nu chiar. N-aș spune a agita, sau dacă spun asta i-aș da o conotație pozitivă.
HeLight: Dar am uitat ce culoare ai tu.
SheDark: Violet deschis.
HeLight: Aaa. Asta era. Îți căutam culoarea și nu o găseam. Dar interesant că mă percepi roșu. Pentru că sunt și albastru. Dar din fire roșu...
SheDark: Am văzut.
HeLight: Tu ești violet roz. Sau o roză violet. Deschisă. Către soare. Ce interesant cum se deschid spre soare florile.
SheDark: E vremea rozelor ce mor…
HeLight: Mor în grădini și mor și-n mine.
Era vremea
...
Acum e alta vremea
SheDark: E clar!
HeLight: Ce e așa de clar? Fetiță.
SheDark: Mă faci să râd.
HeLight: Mă bucur. Mă faci să mă bucur. Aș vrea să te aud. Dar nu se poate
...
SheDark: De ce ai spus că nu se poate?
HeLight: Nu se poate pentru că am spus deja că aș vrea. Dacă te-aș suna ce ți-aș spune.
SheDark: Atunci n-o face acum. O faci altă dată.
HeLight: Păi de asta ziceam. Dar poate te voi suna. Și așa se încheie povestea dintre un trubadur și o roză.
HeLight: Eu aș vrea să-ți spun ceva. Dar mi-e teamă că vorbesc prea mult.
...
SheDark: Cum vrei tu. Daca vrei spui, daca nu, nu.
HeLight: Vroiam să îți spun că ochii tăi scapără cântecul greierilor pe-nserate...
Fraga buzelor are nectarul cu care se hrănesc zeii bondari...
Degetele tale sunt petalele unei flori violete care cântă pe harfa vieții și se joacă cu destinele oamenilor
Da
Ești și bună și rea
Știi povestea inelului pe care ți-am zis-o
Știi
Așa ești tu.
SheDark: Recunosc.
HeLight: Ești o floare cu spini. În jurul unui câmp cu mărăcini. Ești o floare cu spini, împrejmuită de un câmp de mărăcini. Ești o rază de soare, într-un ocean care doare.
Cam asta ești. Ar mai fi și altele. Dar asta cred.
SheDark: Ipostaze. Oricum sunt detașată de mine. Adică reușesc să mă văd și din exterior uneori.
HeLight: Cum poate un om să fie, o pasăre spre cer, când huma și durerea, îl trag spre veșnicul eter.
Mocirla și pucioasa, somn, dor și încruntare... cu toate sunt prieten... din ele m-am născut... Durerea mi-e vecină, și trebuie să vină, ceva din cer să-mi spuna... cu mine tre să vii. Vino din cer tu rază, nectar îmi injectează, să pot sa fiu cu tine... în veșnica mișcare, sfârșit și început. Lumină și-ntuneric, durere și suspine, lumină la-nceput... și somnul veșnic strigă, din moarte și din iad. De unde vii lumină, de porți cu tine-n umbră, durere și-ntuneric... sau poate tre să doară, ca să te pot vedea mai bine...
SheDark: Ești superb! Hai să-ți spun o întâmplare. În timp ce-mi scrii ascult Ave Maria. Eram la Paris, cu Sophie, Agatha (pe ea acolo am cunoascut-o), Arthur și încă un tip. Și, la un moment dat, am văzut pe o catedrală un afiș cu Ave Maria. Trebuia să se cânte acolo. Și eu, în entuziasmul meu i-am rugat să mergem. Eram sigură că știu locul, am rătăcit câteva stații de metrou ca să ajungem acolo. În timpul ăsta eram euforică, ascultam deja Ave Maria la orgă. Prezența muzicii era în mine. Doar că nu am găsit catedrala. Iar intrarea era cu bilet. Nu aveam bani să intrăm. Dar am rămas cu senzația că am ascultat Ave Maria, la orgă, în catedrală, la Paris. Și atunci m-am gândit la Dumnezeu.
HeLight: Un trandafir e firul, luminii-n întuneric. Un spin străpunge mâna, o lacrimă se scurge, de dragul florii vii. Frumos. Ți-ai imaginat melodia și chiar ai trăit-o.
SheDark: Da.
HeLight: Frumosul este cântecul, ce-l porți în chip de dimineață... când roua se prelinge, din ochi pe obrazul palid, ca o petală de trandafir
Gata cu metaforele si epitetele. Lumina revine, lumina este, ea nu era plecată nicăieri... ea era dintotdeauna, ascunsă...
HeLight: Ce faci tu fetiță? Esti ok?
SheDark: Da.
HeLight: Bine.
SheDark: Tu?
HeLight: Eu sunt bine dacă ești tu bine! Și cum tu ești bine, e bine tot universul.
SheDark: Nu așa, HeLight. Fii bine și gata!
HeLight: Păi ți-am spus că sunt. Mai reziști? Sunt mai bine pentru tine, decât aș fi pentru mine.
SheDark: Trubadurule! Tu îți amintești vocea morților? Mă gândeam la asta (să-mi spui dacă vrei să tac).
HeLight: Eu tind să cam exagerez. Morții strigă să-i ajutăm... Îmi amintesc că am urmași care sunt influențați direct de ce fac eu. Tu?
Shedark: Ce fain! Eu nu știu decât că am o strânsă legătura cu ei. Mai mult nu știu
„Eu tind să cam exagerezˮ. So what? Dacă ție ți-e bine, e ok, dacă nu, scoatem pușca și echilibrăm. Glumesc. Și rezist, bineînțeles.
HeLight: Bine... mai și glumim... Te sfătuiesc să nu mă iei în totalitate în serios...
Shedark: Sigur, știu să mă protejez.
HeLight: E, sunt un vinovat... ai vrea să nu mai vorbim ca să nu fie probleme. Am înțeles că ai prieten!
SheDark: I feel you.
HeLight: You don,t.
Shedark: I do.
HeLight: Ok. Dar oricum ai prieten.
SheDark: Bine, dacă vrei să pleci, pleacă, but I still feel you.
HeLight: Probabil că de atâta timp s-a mai plictisit relația. Dar oricum. Vin eu să îți condimentez viața.
Shedark: Ce prostii spui acum!
HeLight: Mă rog. Cam așa e. Dar oricum. Ne-am distrat.
SheDark: Te simt, HeLight. În rest faci cum vrei tu.
HeLight: Mă tot simți tu...
SheDark: Ironia ta. Da, te simt. Foarte puternic. Punct.
HeLight: Ai zis că ți-ai luat măsuri de precauție.
SheDark: Mi-ai spus să nu te iau în serios.
HeLight: Așa. Tocmai. Nu vreau să te fac să suferi din cauză că nu îmi țin gura.
SheDrak: Dar nu mă faci să sufăr.
HeLight: Nu acum. Nu. Dar lasa asta. Hai să fim prieteni...
SheDark: So what! Fă-mă tu să sufăr. Îmi asum. Dar dacă vrei să plec, plec. Păi suntem.
HeLight: Nu vreau să pleci.
SheDark: Atunci nu plec.
HeLight: Dumnezeu să ne miluiască.
SheDark: Amin! Și mulțumim frumos, parcă așa era.
HeLight: Era o glumă. Da.  Ea... frumos nume!
SheDark: Da, puțin.
HeLight: Să-ți cânte greierii și să-ți aducă somnul.
SheDark: Frumos! El  mă trimite la somn.
HeLight: Dar e prea devreme.
SheDark: Ți-am spus că o să fiu sinceră cu tine, când simt că încep să mint mă retrag, de bună voie. Și rămân doar dacă vrei tu să rămân, sub orice formă.
HeLight: Eu știu că ești femeie și acționezi emoțional... Vreau să rămâi sub orice formă... poate că cel mai bine ca greieraş.
SheDark: Eu știu că ești femeie și acționezi emotional. Da, probabil. Greierașii ăștia sunt drăgălași? O să încerc să fiu unul.
HeLight: E, poți orice să fii... Ce vrei tu... Eu te accept oricum.
SheDrak: Sigur?
HeLight: Păi dacă deja te-am acceptat.
Shedark: Da, așa-i. Vreau să te văd. Mă voi bucura cu siguranță.
HeLight: Și eu. Ne vedem!
Bine
...
Greierii să-ți cânte, și somnul să te-ncânte, să fii frumoasă ca o noapte de vară
Și să te trezești ca primăvara, cu roua pe buze și pe chip.
SheDark: Mulțumesc! Te sărut și eu (cum să spun altfel, dacă așa simt, doar sunt femeie și acționez emoțional).  Ai să râzi, probabil, dar dacă ajung printre mărăcini te iau cu mine. Sunt nebună si eu! Noapte buna, dragul meu!



HeLight: Era interesantă teoria?
SheDark: nu, tâmpenii bătrâneşti. am fugit, te sărut pe inimioara ta de trubadur!
HeLight: Te sărut si eu. Pa pa.
SheDark: ...Dă-mi şi mie ceva de băut! N-am! Dă-mi şi mie ceva de la tine! N-am! Atunci mă dau eu tie! N-am! ... (Moarte luminata ca ziua) Florin Iaru
HeLight: Ce faci?
SheLight: sincer? ascultam sunetul ciorilor. au ore la care trec în stol prin apropiere. sunt innebunita dupa ele. si mai lucrez
HeLight: Varianta mea: Dă-mi şi mie ceva de băut! Îţi dau! Dă-mi şi mie ceva de la tine! Îţi dau! Atunci mă dau eu ţie! Te primesc! ... (viata luminată ca ziua)